Categorie: Carti ecranizate

Filmul Divergent

Divergent

Nu am citit cartea, dar am văzut filmul. Am încălcat din nou regula ”Mai întâi cartea. Apoi filmul”. De această dată mi-am dorit să fac exact invers, tocmai pentru a mă convinge dacă merită să citesc primul volum din trilogia Divergent, de Veronica Roth.

Nu știu dacă am spus-o în scris până acum, dar am început acest an foarte convinsă de faptul că vreau să citesc trilogia Divergent, dar am avut ghinionul să aud o recenzie a cărții – care conținea spoilere și mi s-a tăiat cheful și entuziasmul precum se taie maioneza. Așa mi-am promis că nu voi mai citi cele trei cărți.

Însă… așa cum poate mă așteptam o prietenă a cărților mi-a zis să uit de acea recenzie și să citesc cărțile pentru că merită. Sigur îmi vor plăcea, mi-a zis ea. Și nu că nu o cred pe cuvântul ei de cititor în serie, dar până nu mă conving singură.. nu renunț la ideile deja formate. Știu că nu e foarte bine,  dar asta-s eu.

Revenind la întâlnirea cu filmul și la motivul pentru care am văzut filmul înainte să citesc romanul… Această ”strategie” este pentru a mă convinge dacă merită să citesc sau îmi voi pierde timpul și banii.

Am văzut filmul și… am trăit fiecare imagine cu o emoție incredibilă și imposibil de descris în cuvinte. Este o poveste care m-a fermecat, m-a cucerit iremediabil și m-a ținut încordată, emoționată și foarte prezentă timp de două ore.

Atât de mult mi-a plăcut filmul, că nu știu când a trecut timpul, nu am mai auzit nimic, nici măcar nu m-am auzit respirând. Am stat atât de încordată că mă dureau pe mine loviturile, dar nu m-am mișcat deloc. Acolo am stat și mi-am lăsat inima să urce în gât și să revină la locul ei de foarte multe ori.

În concluzie, mi-a plăcut filmul.

Mi-a plăcut foarte, foarte, foarte mult.

Atât de mult mi-a plăcut că m-am convins.. și voi citi și cărțile.

Am fost atât de impresionată de filmul Divergent încât, deși am spus că voi citi cartea imediat, nu am făcut-o nici acum – la două săptămâni de la vizionarea filmului. O să o fac, dar sunt încă sub influența filmului, a imaginilor și emoțiilor transmise de imagini, de personaje, actori, poveste.

Dacă filmul mi-a plăcut atât de mult, dacă am fost atât de impresionată de el, nu vreau să mă gândesc acum cât de mult îmi va plăcea cartea și cât de mult mă va impresiona călătoria printre rândurile ei.

Tu ai citit cartea? Ai văzut filmul?Care ți-a plăcut mai mult?

Filmul Coraline

coraline filmAseară am văzut Coraline. Iar am încălcat regula „Citește cartea. Apoi vezi filmul”

Fimul este încadrat, printre altele, și la ” animație”. Este un film de aventură, familie, o fantezie animată, dar eu nu as recomanda filmul copiilor sub 12 ani. De ce? Pentru că sunt anumite elemente, faze, personaje, ba chiar și genericul poate speria un copil

În primele 10 minute am fost tentată să opresc și să închid filmul, dar am continuat să mă uit. Și nu regret, căci m-a convins să citesc și cartea – despre carte am auzit numai lucruri bune.

Este un film care m-a ținut mereu atentă, care mi-a dat de gândit și m-a determinat să privesc.. cu sufletul la gură acțiunea, evoluția personajelor și toate momentele de tensiune, cu interes.

Dacă ecranizarea a reușit să mă facă să mă uit  până la final. Atunci pot să declar , în gând și în ciuda începutului său, că este un film bun.  Vreau să cred faptul că lectura cărții va fi o placere și mai mare pentru mine.

 

The fault in our stars – film

The fault in our stars - filmulTocmai am terminat de vizionat filmul The fault in our stars.

Nu știu de ce, dar am amânat câteva luni să vad acest film. L-am amânat doar pentru că nu am „simțit” că trebuie să-l văd imediat după terminarea cărții, în vară. L-am lăsat să aștepte, căci nu mă simțeam pregătită sufletește să văd ceea ce am citit.

Mă bucur mult că am reușit să-l văd după ce am terminat de citit cartea. E alta senzația lecturii – ai șansa să îți faci singur scenariul. Acum văzând și filmul, am trăit altfel povestea. Altele au fost emoțiile și reacțiile mele.

Cartea mi-a plăcut mult, după cum am mai spus în repetate rânduri, dar filmul.. Ei bine, filmul.. a fost peste așteptări.

Mi-a plăcut mai mult decât îmi plac, de obicei, ecranizările după cărți. E printre puținele filme care mi-au plăcut mult și nu am ce să reproșez. Chiar dacă pe alocuri Hazel nu arăta precum o persoană bolnavă, am trecut peste. Și asta pentru că a fost foarte bine realizat.

Actori buni, personaje foarte bine conturate care au dat viață poveștii. Personaje pline de umor, care oferă lecțiile de viață dintr-o altă perspectivă.

Mă bucur că am retrăit povestea de dragoste dintre Augustus și Hazel – care deși bolnavi și-au așteptat „sfârsitul” cu zâmbetul pe buze, trăind atât de frumos fiecare moment al vieții lor ca prieteni și iubiți. Așteptau fiecare ca povestea vieții lor să se încheie, fără să știe că împreună au creat o nouă poveste de viatță – cu de toate, dar mai ales cu iubire.

Din toate cărțile ecranizate, The fault in our stars este pe primul lor în topul preferințelor mele.

If i stay – filmul

If i stay - filmA tot circulat pe facebook acest filmul If i stay, dar am refuzat în repetate rânduri să-l văd. Așteptam să citesc mai întâi cartea, abia apoi să văd filmul.

Am refuzat eu într-o veselie și eram mândră de mine pentru faptul că până acum am reușit să-mi țin în frâu curiozitatea. Am reușit până aseară când am simțit că degeaba aștept, căci atunci e momentul să-l văd. Să „risc” și să vizionez filmul înainte să citesc acest roman – pe care încă nu îl am în bibliiotecă.

Am cedat și mă bucur doar pe jumătate. Cealaltă jumătate e tristă pentru faptul că nu a citit cartea. Totuși mă liniștesc singură, căci filmul mi-a plăcut enorm. Și dacă mi-a plăcut filmul, cartea sigur o să-mi placă și mai mult. Există mai mult decât enorm? :).

Mă bucur că am rupt timp de somn pentru a viziona această minunăție de film. Am reușit să nu plâng, dar cu mare greu.

Povestea este atât de plină de iubire, de tristețe și lecții..încât… chiar nu trebuie ratată această ecranizare a cărții. E  un film care m-a făcut să uit să clipesc, care mi-a tăiat respirația. În ciuda tristeții, chiar merită să oferi 134 de minute din timpul tău.

Ca și in cazut cărților nu vreau să spun nimic care ar putea să fure plăcerea vizionării. Spun doar faptul că finalul filmului m-a lăsat cu foarte multe întrebări și dacă fimul s-a terminat așa, sper că, în cazul cărții lucrurile să stea cu totul altfel.