Inocența păcatului de Marius Albert Neguț (scenariul propriei minți)

Avertisment: Nu am dreptate! Nu vă ghidați după mintea unei visătoare! Mulțumesc mult! Menționez faptul că pentru acest articol nu am recitit fragmentele din cartea nouă. apărute în mediul online.  Singura sursă de inspirație mi-a fost coperta romanului.

Noua carte apare tot la Libris Editorial.

Ieri am văzut coperta noului roman semnat de Marius Albert Neguț, iar în mintea mea s-a tot învârtit un scenariu, care aș vrea să nu aibă o legătură prea mare cu povestea scrisă în ceea ce urmează să citesc.

Sunt foarte curioasă, dar am simțit cartea – nu știu dacă am simțit bine sau…dar să-mi fie iertat curajul și îndrăzneala de-a exterioriza ceea ce am simțit.

Nimic nu e real, e doar în mintea mea – mi se trage și de la nerăbdare, curiozitate și dorința de a descoperi povestea – dintre pagini, dar și din spatele cuvintelor.

Inocența păcatului este o incursiune  între prezentul frământării și trecutul neștiintei, al neputinței, al nevoii.

Un moment de răscruce, o revenire a trecutului în prezentul deja plin de griji, reușește să readucă amintiri dureroase în mintea și inima bărbatului plecat din copilărie, din locul care-i amintea întotdeauna de  modul în care viața l-a pregătit, dar și ziua care l-a aruncat în labirintul vieții.

Un eveniment din trecut, o reintalnire cu acesta, îl aruncă în propria închisoare interioară. O crimă, nu neapărat în adevăratul sens al cuvântului, o teamă, un secret care-i poate schimba întreaga viață, e pe cale să iasă la iveală – și să tulbure întreaga ființă, prezentul clădit cu greu și secretul păstrat cu sfințenie, departe de oricine.

Pe cine încearcă să protejeze, de cine se teme încă? Cine este vinovat pentru inocența sa furată, pierdută? Dar mai ales în numele cui a săvârșit un păcat ce l-a ucis pe interior, l-a transformat și l-a făcut să se considere vinovat, păcătos și responsabil?

O luptă interioară cu demonii propriei minți, o dorință de a salva pe altcineva, o despărțire de tot ce însemna viața lui. Un abandon și călătorie, o nouă viață, un alt loc, alți oameni, alte dorințe – totul pentru un nou început, o nouă etapă. Orice! Numai să uite cine-a fost și ce a trăit.

Se va convinge rapid, însă, de un adevăr dureros: poate să nu accepte, poate să fugă de tot, de oameni, dar nu poate fugi de sine, nu poate fugi de trecut – fără ca acesta să-l urmeze. 

Va fugi, dar numai pentru o perioadă, căci adevărul își va cere tributul, timpul pentru a fi descoperit, momentul pentru a ieși la lumină în fața tuturor – mai ales în fața acelora care nu au crezut în el, iar asta l-a aruncat în temnița personală, l-au condus pe drumul spre autopedepsire.

Cât din vină îi aparține? Ce altceva putea face? Va accepta adevărul care-l va elibera de povara trecutului său?

Cui trebuie să ceară iertare ca să se poată ierta, pentru a se salva – înainte de a fi prea târziu?

Nu știu sigur, dar simt că din cartea asta nu va lipsi iubirea pasională – ce va arde mocnit conștiința și interiorul plin de dorință.

Până aflu care este păcatul, îngerii rătăciți mă așteaptă să-mi spună povestea lor.

Sursă foto: Autorul Marius Albert Neguț. Mulțumiri autorului pentru faptul că a fost de acord cu apariția pe blog a acestui articol.

Reclame

Un gând despre “Inocența păcatului de Marius Albert Neguț (scenariul propriei minți)

Ți-a plăcut? Opinia ta contează enorm pentru mine! îți mulțumesc mult pentru că distribui articolul pe rețelele de socializare!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s