Nu prea obișnuiesc să citesc poezie. Cred că pot număra pe degetele de la o mână de câte ori am citit o carte de poezie cap-coadă. Nu, nu citesc des poezie. Nu citesc, dar îmi plac poeziile, versurile, rimele – mă mai joc și eu câteodată cu cuvintele, iar rezultatul este..ok. Dar nu prea citesc poezie pentru că habar nu am cum să vorbesc despre ele, cum să fac recenzie unor poezii?

Poeziile sunt bucăți sunt bucăți de suflet, prin poezie poți exprima cel mai bine, cel mai exact și mai profund stările eului, ale sufletului și ale propriei ființe.

Încă nu știu sunt fericiri, tristeți, dezamăgiri, dureri, visări, dorințe pe care autoarea Otilia Netedu le transpune perfect în versuri, fără rimă, dar fiecare trăire și emoție prinde viață, transmite mesajul și produce schimbarea- din interior spre exterior.

Îmi place foarte mult coperta. Am asemuit-o cu piesele unui puzzle, care aranjate exact, oferă, la final imaginea completă și întreagă a ființei ce simte, trăiește și primește tot ceea ce viața îi oferă. Fiecare vers și fiecare poezie, recompune și chiar vindecă interiorul și sufletul – a cititorului și poate chiar și pe al autoarei.

Citind fiecare vers, simți perfect starea ce a dus la crearea poeziilor, simți durerea, fericirea, iubirea, viața. Da, citind totul simți viața pulsând în fiecare sunet, ba chiar și în sufletul tău – a celui care citește.

Încă nu știu este despre iubire, respect, prețuire, calitate, cantitate, apreciere, omagiu, iubire în ochii iubitei, iubire în ochii iubitului fericit și trist deopotrivă.

Dacă vrei să înțelegi fiecare poezie a autoarei, nu citi această carte cu ochii și buzele, căci simt profund că aceste pagini au fost simțite și transcrise de sufletul prea plin pe o pânză: pânza nemuririi.

Nu citesc poezii, dar de puținele dăți când am făcut-o, mi-au plăcut. Căci am simțit, am trăit, mi-am umplut ființa cu emoție pură.

Mulțumesc mult, Otilia Netedu pentru bucuria de a te citi și cunoaște, de a te avea undeva în biblioteca sufletului meu, de a te simți și prelua din emoția sufletului tău – emoții de care sufletul meu avea atâta nevoie. Mulțumesc pentru faptul că mi-ai scris și mi-ai dăruit o parte din tine. Mulțumesc pentru încredere – în mine și blogul meu micuț. Mulțumesc pentru condeiul din interiorul tău.

Poate nu ar fi rău să te apuci de scris și proză🙂. Felicitări pentru reușita de a publica această carte de poezii, dar să știi că încă nu știu, dar prevăd un viitor strălucit pentru tine!

Cartea cu poezii Încă nu știu, de Otilia Netedu poate fi găsită și achiziționată de aici. Este posibil ca încă să nu știi, dar întotdeauna poți afla.

Lectură plăcută!

2 gânduri despre “Recenzie Încă nu știu, Otilia Netedu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s