Și am stat din nou de vorbă cu minunata Diana. Întotdeauna este o plăcere să răspund la întrebările pe care mi le adresează. Numai că mereu îi dau răspunsuri prea elaborate. Atunci când scriu, cam uit să mă opresc – și scriu romane doar  pentru o singură întrebare. Asta sunt! Îmi place să-mi las penelul sufletului să scrie ce simte, iar la final, citesc tot ce-a scris. Și nu pot cenzura nimic.

Să ne întoarcem la interviu..Am vorbit despre mine, viață și cărți, iar rezultatul final este acesta:

Cum ai pătruns în lumea asta, a cărților?

Aș putea să spun că nevoia m-a împins în lumea cărților. Nevoia sufletului de a se cufunda într-un necunoscut care nu ar fi avut puterea să-l rănească mai tare decât era deja. Nevoia de a îmi ocupa timpul și mintea. Aveam nevoie să nu mă mai gândesc la faptul că eu sunt altfel decât adolescentele și fetele din jurul meu. Aveam nevoia de a avea o prietenă – măcar una, care să nu mă certe, să nu se supere și să-mi stea alături mereu. Cartea a fost sora și prietena mea. Mereu tăcută, dar mereu prezentă. Cu cartea lângă mine nu m-am mai simțit singură niciodată. De atunci și până în ziua de azi.

Citește continuarea poposind și tu pe Străduța Iluziilor

”Mulțumesc” este prea puțin, dar ”Te Iubesc!” cuprinde totul!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s